Femeia 3.0


Pentru că suntem în secolul tehnologiei, m-am gândit să „fabric” o femeie în funcţie de ce componente mi-aş dori să conțină calculatorul-femeie al visurilor mele, de ce mi-aş dori să facă şi la cum m-aş gândi eu că o femeie s-ar comporta dacă ar fi fost un calculator performant. Mai întâi de toate, nu sunt misogin, nu sunt răutăcios, pur şi simplu fac un exerciţiu de imaginaţie cu două dintre lucrurile pentru care am o fascinaţie mai mare ca de obicei. Fiind bărbat, femeia îmi stă pe creier şi fiind şi Ovidiu, gadgeturile şi electronicele sunt la ordinea zilei. Aşa că ar fi cazul să încep să asamblez femeia. Sper doar să existe destule echipamente să am de unde să umplu coşul de cumpărături şi să am destulă răbdare să o pun cap la cap.

Mai întâi, să mă ocup de procesor. Nu poate să fie unul normal de la Intel. Trebuie să fie unul cuantic. Să ţină minte absolut tot. Dar absolut tot, la orice moment al zilei, să fie capabil să îţi zică instant ce ai făcut în secolul trecut, îmbrăcat într-o cămaşă de un anumit model, cu un parfum de o anumită aromă. Deci procesorul trebuie să fie de ultimă generaţie, cuantic, cu cele mai mari viteze, să reziste la uzura morală şi fizică şi să fie capabil să se răcorească repede, să nu cumva să facă implozie de la atâta procesare. Şi dacă am procesor, musai să am şi cooler pentru procesor. Şi cel mai bun cooler este cardul de credit. Sau poate o lectură. Sau poate un film. Sau poate un întreg ansamblu de răcire pe bază de vin roşu, ciocolată, flori şi cumpărături. Încă nu sunt hotărât de buget, dar m-aş baza pe ceva încercat şi sigur, aşa că merg pe cardul de credit. De acolo, procesorul hotărăşte cât de mult are nevoie de un influx de aer proaspăt financiar pentru a calma calculele intense la care este supus.

Placa de bază trebuie să fie ceva rezistent, să pot pune peste ea cât mai multe şi să nu am frică de faptul că o să clacheze sub sarcini grele. Mă gândeam la ceva pentru servere, unităţi grafice, una cât mai mare, cât mai rezistentă, dacă se poate, să aibă şi ea răcirea ei proprie. Niciodată nu ştii cât de tare se poate încălzi tot corpul unei femei atunci când o pui să ţină sub ea cât mai multe periferice. Mai ales că am nevoie de o placă video cât mai bună, să surprindă toate detaliile, să conectez cât mai multe harduri, să ţină minte cât mai mult, să aibă de unde scoate toate informaţiile şi amintirile de care are nevoie pentru a fi fericită. Şi apoi, mici chestii precum capacitatea de a auzi tot, absolut tot, chiar şi atunci când bărbatul gândeşte, ea să ştie tot înainte ca el să înceapă să formuleze gândul. Să aibă un net foarte bun, să se poată conecta cu fiecare persoană din jurul ei. Instant dacă s-ar putea, atunci când faci conexiunea cu ea, deja să ţină minte toate parolele, datele şi impresiile despre tine. Şi ca bonus, i-aş pune şi ceva placă de captură, să aibă abilitatea să preia şi din partea altora amintirile şi informaţiile. Şi la nevoie, să le acceseze cât mai repede. Şi nu în ultimul rând, ceva memorie RAM, în cazul în care simte că este volatilă şi începe să se enerveze, dacă i-am dat un restart la toate procesele active, să uite de toate necazurile şi toţi nervii de care are parte şi să revină la sistemul normal de operare.

Dacă tot am pomenit de toate perifericele posibile, să mă leg de placa video. Fără ea, nu o poţi vedea, nu te poate vedea. Trebuie să fie ultima variantă, ultimul model. Să ducă tot ce poate duce spectrul vizual. Când te uiţi la ea, să îi vezi toate detaliile. Fiecare poligon, fiecare umbră, fiecare latură şi colţ al personalităţii ei să fie perfect vizibil. Dacă se poate, să îţi permită să extinzi viziunea pe cât mai multe monitoare. Rezoluţia să fie nelimitată. Să nu stea legată de nişte cifre pe ecran. La fiecare joc, program, film pe care îl are în faţa ei, să îşi permită să se extindă oricât, să fie mereu cu detaliile date la maxim. Mai mult de atât, să îi permită placa video să ruleze cele mai intense programe precum machiatul, înfrumuseţatul, cumpărăturile de haine, cremele de faţă, băiţa de relaxare. Acolo, interfaţa grafică suferă mici modificări şi e nevoie de toţi pixelii prezenţi pentru a asigura o imagine clară. Nu vrei să te lase la greu tocmai când îşi face update la driverii care o fac să fie ea cum este ea. O femeie complexă.

Ultima şi nu cea din urmă trebuie să fie carcasa. Să încape tot ce am enumerat mai sus. Să fie rezistentă, dură, frumoasă, să te lauzi cu ea oriunde ai pune-o. Să fie adaptabilă, în cazul în care vrei să mai adaugi resurse sau periferice. Ar trebui o carcasă din fier forjat, ar trebui o carcasă din perne pufoase, ar trebui o carcasă din aluminiu, ar trebui o carcasă din titan, ar trebui o carcasă din piese LEGO. Ar trebui o carcasă mare, ar trebui o carcasă cu multe compartimente secrete. Ar trebui o carcasă pe care vrei să o ţii la vedere, mai ceva ca un trofeu, nu ceva de care uiţi că e acolo, doar pentru că a venit la pachet cu calculatorul. Mai ales că trebuie să ducă şi sursa de curent, sufletul care animă toată maşinăria numită femeia. Şi sursa de curent trebuie să fie mereu pe poziţii, să nu îşi permită să se închidă doar când îţi este lumea mai dragă. Să ofere cât mai multă putere electrică consumatorilor din ea. Că ea se consumă foarte mult. Este empatică, este grijulie, este atentă şi mereu are ceva de calculat şi procesat în mintea ei şi în sufletul ei.

Pe final, să vorbim de cel mai puţin evident aspect, dar cel care face să meargă totul. Sistemul de operare. Dacă îi pui sistemul celor cu mărul muşcat, trebuie să ştii că e gratuit, dar trebuie să dai o căruţă de bani pe toată unitatea. E frumoasă, e uşoară, face multe, e râvnită de mai toţi, e gratuit să îi faci update, dar te costă o mână şi un picior dacă păţeşte ceva. Ştii că dai un ban pe tot pachetul, dar vei schimba tot pachetul dacă ai ghinion să nu îţi meargă bine o singură componentă internă. Dacă pui sistemul cu ferestre zecimale, o poţi lua legal sau o poţi lua de la un prieten de pe stick. Nu e musai să ai licenţă pentru ea, umbli cu ea doar ca să îţi faci treaba. Uneori o să te joci pe ea, alteori o să munceşti pe ea, alteori o ai doar să te uiţi la un film. Nu ai garanţia că o să fie totul fără probleme, că nu te trezeşti cu paraziţi interni care o să îţi strice experienţa. În fond, dacă dai bani, ştii că o să meargă tot ce pui pe ea, dacă împrumuţi de la bibliotecă tot ce vrei să pui pe ea, să te aştepţi ca la final să îţi expire norocul şi mandatul. Şi dacă vrei să pui un sistem gratuit, făcut de toţi, aşteaptă-te să te pricepi foarte bine la tot ce înseamnă experienţa de utilizare. Dacă nu eşti un cap axat pe bibilit, nu vei avea viaţă uşoară cu ea. O fi totul gratuit, dar o să fie mereu puţin sub ce oferă companiile cu bani. Vei simţi mereu nevoia să adaugi şi să adaugi, dar te vei chinui şi o să cauţi ajutorul din afară. Dar până la urmă, tot trebuie să alegi ceva, că degeaba ai o carcasă frumoasă cu o configuraţie perfectă dacă nu te poţi bucura de ea.

Dragă utilizatorule, cam asta îţi este configuraţia pentru femeia viitorului privită dintr-un unghi tehnic. Ea, femeia, este mai mult decât tehnologia de lângă tine. Chit că mereu se va încurca în butoane, că va alege tot ce e strălucitor, ea o să te caute pe tine, că ştie că eşti cavalerul ei care o va scoate din impas, care îi va instala iar sistemul de operare că dă rateuri, că îi va găsi un film, că îi va repara calculatorul dacă nu mai merge internetul, dacă are nevoie să îi micşorezi o poză. Femeia nu ţine cont de cifre agăţate lângă o piesă electronică, nu ţine cont de banii pe care îi dai pe un calculator, ţine cont doar să îşi facă treaba cu el. Nu ţine cont de firmă, doar dacă îi zici tu că e mai bună una faţă de alta. Ea ţine cont doar de experienţa şi de ea însăşi. Dacă e fericită cu ce are, niciodată nu o să caute să îmbunătăţească un calculator. Îl schimbă sau te roagă să îi faci ceva să meargă mai bine. Femeia e calculatorul la care te vei chinui cel mai mult, dar alături de care vei avea cea mai extraordinară experienţă. Vei avea cel mai bun film cu ea, cele mai memorabile jocuri şi cele mai intense programe de rulare pe care ţi le poţi imagina. Femeia o să te facă să uiţi că există online, virtual sau tehnic. O să te facă să fii organic, darnic şi dornic.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s