Tradiţii ro-vegane.


Ar fi trebuit să scriu raw-vegane, dar mă refer şi la tradiţiile româneşti, aşa că un joc de cuvinte nu strică, lăsaţi licenţa poetică să zburde. Aşadar, în cazul în care nu aţi mâncat raw-vegan până acum, să încercaţi. În cazul în care nu aţi mâncat de Crăciun sau de Revelion raw-vegan, să încercaţi. În cazul în care nu am făcut mişto de voi destul, să nu vă lăsaţi descurajaţi. Deci, românul este un animal curios. Ţine post 7 săptămâni şi de Paşti şi de Crăciun. E uşa de biserică, pervaz, geam, vază neîntinată înainte de marile sărbători ale stomacului. Românul ține post şi mănâncă pate vegetal să îşi aducă aminte cât pate animal o să bage în el sub formă de lebăr şi tobă. Românul mănâncă fasole cu murături să îşi aducă aminte câtă fasole cu ciolan o să bage în el de 1 decembrie, care prin pură coincidenţă, pică prin perioada Postului. Şi nu poţi tu, român, să refuzi fasolea cu ciolan de la primărie, alminteri, nu simţi că te-ai unit cu fraţii tăi români care ar mânca gulaș cu ciolan, praz cu ciolan, ţuică cu ciolan, peşte cu ciolan.

Românul mănâncă în zilele cu dezlegare de parcă a primit pachet în închisoare şi are voie să se înfrupte. Românul mănâncă de Crăciun un porc întreg. De fapt, doar pentru asta creşte românul porci. Sau miei. Să îi facă tobă, lebăr, caltaboş, cârnaţi, răcitură, piftie, friptură, șorici, drob. Să îi asorteze cu cozonac, pască, salată boeuf, salată de vinete cu roşii cu maioneză, chec, tort, negresă, fursecuri, vin alb, vin roşu, ţuică, lichior, vişinată, afinată, afumată, banane, portocale, bomboane din pom, ouă de ciocolată, iepuraşi de ciocolată, moşi de ciocolată. Românul a „inventat” tradiţiile şi felurile de mâncare pentru că îi pasă ca de sărbători, atunci când tot spiritul este mai bun, mai personal, mai reclama de la Coca-Cola, el să ştie că atunci când vin neamurile, rudele, musafirii, invitaţii, orice om pe care l-a invitat sau nu la masă, să aibă stomacul burduşit de mâncare și creierii aerisiţi de gradele bahice.

Românul e ospitalier până în măduva oaselor de sărbători. Fix atunci îşi aduce aminte că nu mai e sărac şi mănâncă pâine cu orice. Atunci cumpără sucuri naturale din prafuri cu apă de tip Adria şi Iuropiăn Drincs. Atunci cumpără un metru, doi de șorici. Kilograme de caş, brânză, telemea, smântână pentru sarmale. Carne pentru sarmale. Vin dacă nu are rude prin Vrancea. Ţuică dacă nu are casă la ţară. Bomboane la 50 de bani bucata de la hipermarket pe care le atârnă în pom să le aibă „ăştia” micii de mâncat când le-o fi poftă. Face prăjituri cu o săptămână înainte. Şi fix până în buza Crăciunului, Românul, că e soţie cu aspiraţii de masterchef sau soţ care se crede Matache Macelaru’, lucrează cu spor şi evlavie în bucătărie. Ocazional, în funcţie de educaţie, bun simţ şi cultură, îşi aduce aminte să treacă şi pe la biserică, doar a ţinut post, merită să îi spună la părinte păcatele pe care le face zilnic, chiar şi când ţine post, primeşte un canon pe care nu-l face şi se apucă să creadă că vine Crăciunul pentru el cu sufletul curat. Măcar crede că vă mânca mai uşor şi colebilul nu trebuie să fie la îndemână.

Şi totuşi, nu se explică raw-veganismul ăsta din titlu. Unde mănâncă românul sănătos de Crăciun sau de Paşti. Păi mănâncă dragilor. Nu vă gândiţi la ridichi, la roşii, la castraveţi, muraţi sau nu, la ceapă verde, la ceapă de lângă jumări? La apă cu care spală legumele înşirate mai înainte? Nu vă gândiţi la seitan, la caju, la migdale, la roşcove, la nuci, la alune, la miere, la cacao, la seminţe de in, de floare, de dovleac, de chia, la ovăz, la fulgi de porumb? Vă gândiţi, dar nu de Crăciun. Sau de Paşti sau în zilele cu dezlegare la pește. Sau în weekend. Vă gândiţi cam în momentul în care vine anul nou şi vă ziceţi că mergeţi la sală şi o să mâncaţi mai sănătos. Treaba e că unii români, o bucată foarte, foarte mică dintre ei, chiar mănâncă aşa. Şi mănâncă foarte bine. Nu trişează de nicio culoare. Nu combină sarmaua cu seitan cu smântâna sau salata boeuf sută la sută vegetală cu maioneza contrafăcută din ouă. Nu combină sucul natural proaspăt stors la blenderul de mii de wați cu Pepsi-ul de pe masă. Nu combină brânza de vaci cu brânza din migdale cu măsline. Nu combină cozonacul cu prăjiturile făcute fără coacere, fără lapte, fără ouă. Doar din alune, nuci, migdale, caju măcinat şi combinat cu miere şi alte ingrediente sută la sută naturale şi ecologice. Prăjituri care musai o să stea la frigider sau la congelator înainte să fie consumate şi care trebuie să fie consumate cât mai repede pentru că ce e sănătos şi natural nu rezistă o săptămână în frigider. Că nu are conservanţi. Că e făcut în casă, e natural şi nu are zahăr, deci nu te îngraşi, aşa că poţi să trişezi mâncând mai multe bucăţi decât o felie, două de cozonac şi tort şi fursecuri şi negrese.

Când m-am pus să scriu textul, voiam să scriu despre tradiţiile românului de Crăciun, Revelion sau Paşti. Dar după aia mi-am adus aminte că tot ce am scris mai sus înseamnă tradiţii pentru român. Mâncarea. Cine zice că merge cu colindatul se duce să primească tot mâncare sau băutură. Poate şi bani, dar de obicei mâncare şi băutură. Cine zice că primeşte colindători, o zice să dea bine pe sticlă sau are nepoţi şi nu vrea să fie Grinch. Cine zice că de Crăciun îşi aduce aminte fix ce se sărbătoreşte şi fix la asta se gândeşte când îndoapă o sârmă pe gât, e român din cap până-n stomac. Şi nu îl acuz pe român, că şi eu sunt tot român şi am mâncat. Culmea e că am mâncat din ambele variante. Am fost cu porcu’ până-n gât şi cu seitanu’ până-n burtă. Combinaţia de român şi ro-vegan a fost una interesantă. Nu vă recomand dacă aveţi alergie la chestii sănătoase. Mâncaţi în continuare ce pregătiţi de când era bunica fată mare, că nu a murit nimeni de la caltaboş şi tobă şi cârnaţi. Nici de la Pepsi nu ne-am îngrăşat, nici de la tort nu avem diabet şi nici de la bomboane nu avem carii. Suntem o naţie bolnavă psihic dacă reuşim să ne convingem că mâncăm sănătos şi nu ar trebui să schimbăm ceva în alimentaţie. Dar când e vorba să ne cinstim şi să ne omenim de sărbători, bunul simţ e undeva la uşă, colindă şi tu îl ai pe Hrușcă dat la maxim să nu te preocupe decât ce pui pe masă să fie invitaţii fericiţi.

Pe final, după ce fiecare şi-a luat porţia de imaginaţie cu ce a pus pe masă şi ce a ratat să pună şi se va pregăti şi mai bine Crăciunul care vine, un gând filosofic. Românul e tare amuzant şi tare plin de viaţă. Şi dacă ar fi în cea mai civilizată ţară din Europa, atunci când vine acasă, fie mănâncă de se umflă, fie pleacă plin ochi cu portbagajul îndesat de mâncăruri tradiţionale, ca să vadă şi neamțu’, spaniolu’ şi italianu’ ce mâncăm noi aici, că ei poate nu au auzit de carne şi salată boeuf. Or fi chestii abstracte pentru ei. Sau cozonac şi ţuică sau vin şi prăjituri de ale noastre. Sunt săraci aia în aşa ceva, să le ducem să vadă şi ei, să avem şi noi acolo să ne aducem aminte de România, că nu găsim pe la piaţă pe acolo nişte carne de porc sau nişte ingrediente să facem cozonaci.

Românul este fascinant şi când nu pleacă sau nu vine din străinătate. Dar trebuie să călătorească mai mult de două judeţe. La fel de burduşit pleacă. Mai ales dacă e vreun student, vreun tânăr încă neînsurat sau însurat de maxim doi ani. La mama şi la tata mereu găseşte toate cele pe masă, că ai lui sigur au mai mult timp ca el să le pregătească. Multinaţionala nu îl lasă să îşi permită aşa lux de a găti. El mănâncă în oraş şi numa’ la mama are timp să guste din mâncare gătită şi pregătită cu atâta dragoste şi duhnind a sănătate şi prospeţime. Românul e plin de tradiţii, bine împachetate în hârtie de ziar, în caserole de plastic, în borcane, în găleţi, în sticle, în orice încape în maşină sau pe tren şi conţine mâncare. Românul abia aşteaptă Crăciunul să fie mai darnic cu stomacul lui şi al invitaţilor lui. Doar o dată-n an e Crăciun, Revelion, Paşti, 1 Mai, Ziua Unirii şi câteva zile de concediu când îşi poate permite să mănânce şi el mai bine. Că în restu’ anului, bagă doar pate pe pâine şi margarină cu gem şi ceai. Românul e ca noi toţi, mereu cu zâmbetul pe buze şi cu dragostea pentru mâncare. În fond, poţi să fii tu cât de gagică ai fi, dacă nu ştii să faci sarmale, ești degeaba.

Anunțuri

Un gând despre &8222;Tradiţii ro-vegane.&8221;

  1. Vaaai, ultima fraza m-a dat gata. Chiar e o vorba din popor care suna cam asa : Fata ii buna de maritat atunci cand stie sa faca mamaliga buna, o oala de bors, una de sarmale si ii iese cozonacul fraged. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s