Fără soaţă şi copil…


De ce ţi-s cântecele o  amintire?

n-ai să arunci iubirea pentru ele,

De ce ţi-e sufletul în răzvrătire

Femeie, cum să-mi uiţi păcatele?


Şi cu gânduri ce-ţi sunt apăsătoare,

dezgropate din păcatul prefăcut blestem

Săruturile risipite, aruncate-ntr-o uitare

paharul cu venin, fi-va cel mai dulce semn.


O femeie fără soţ şi-un bărbat fără soaţă

Lumea toată făr’ de iubire de-o încearcă,

Pustiu cămin, preauitat de viaţă

Cu-n singur trai, eternitatea să-l petreacă.


Nici iubire, nici copil, sufletu’ să anime:

“Eşti om? Fără soaţă şi copil eşti nime’…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s