Text cu 0 calorii


Acest text va fi foarte uşor de digerat. O să fie precum o apă plată cu lămâie pentru toate manechinuitele de pe stradă în plină vară. Acest text o să fie uşor de citit. La fel cum citeşti ingredientele de pe punga de detergent când eşti la toaletă. Acest text o să fie uşor de parcurs. Mai uşor decât ai parcurge o carte de Coelho. Am lăsat să treacă toate jucăriile de prin Franţa, am lăsat să văd opinii aruncate din varii motive şi cumva, îmi dau seama că trebuie ceva mai simplu. Să înţeleagă şi idiotul de rând. Că sunt şi idioţi de primă clasă. Să o luăm succesiv. Nişte oameni au murit, alţii au fost omorâţi. Ultimii au fost lichidaţi. Neutralizaţi. Trimişi la cele nesfinte. Au murit nişte oameni pentru că au supărat alţi oameni. Acei oameni supăraţi i-au omorât şi apoi au murit şi ei din cauză că i-au omorât pe primii şi din acest motiv, o reacţie în lanţ a condus la moartea multor oameni. Până aici e simplu. Când omori pe cineva, şansele ca tu să mori cresc proporţional cu motivul pentru care i-ai luat viaţa cuiva. Până aici, e logică infailibilă. Să nu cumva să ai circumvoluţiuni pe creier de la atâta gândit.

Continuăm simplitatea textuală cu evenimentele de după acei oameni morţi. Când ştii că ai făcut o bubă, vrei să fugi, să nu te prindă mama să îţi dea bătaie că ai zgândărit şi a curs sânge. Prostia e că nu prea fugi în direcţia care trebuie. Mai ales când nu doar mami ştie ce ai făcut, dar şi tati, şi vecina de sus, şi administratorul şi jumătate de cartier. Cam aşa şi aici. E destul de dificil să reuşeşti să ajungi printr-o zonă relativ liniştită să admiri “capodopera” pe care ai făcut-o, fără să superi câţiva “critici” de artă. E în legătură directă cu logica de mai sus. Dacă eşti un artist care şi-a expus tabloul să îl vadă toată omenirea, să nu ai pretenţia să rămâi anonim. Şi dacă eşti un artist bun, după ce eşti sucombat prin deces vei avea pretenţia să fii cunoscut şi recunoscut pentru ceva. Acuma, după ce am epuizat limbajul plastic să priceapă şi incultul din ultima bancă, să aplic cealaltă logică. Una simţitor mai complicată, dar la fel de logică. În acelaşi ton cu oameni morţi şi oameni omorâţi pentru că au omorât nişte oameni, intervine ipoteza motivaţiei. Şi e destul de logică. Cel puţin, din ce înţeleg eu, tocilarul din prima bancă, deloc impresionat că la televizor, pe absolut toate canalele, văd reacţii la cald, mai ales în plină iarnă, despre cum cineva a făcut un lucru rău şi cum toată lumea este oripilată.

Avem partea vătămată, în cazul nostru, destul de moartă, care a supărat o comunitate. Că a supărat-o cu motiv, că făcea mişto de ea în timpul liber, că se juca în fiecare zi cu butoiul cu pulbere lângă lampa cu oxiacetilenă, nu prea sunt curios să aflu. Nu îi judec pentru ce talent aveau în a desena lucruri care suscitau reacţii destul de convingătoare din partea unei comunităţi. Problema este ce te faci când acea comunitate, este la fel de sensibilă ca orice comunitate religioasă care se plictiseşte de logica universului şi începe să meargă pe toate cărările prostiei umane. Eu mă feresc să insult religia. Fiecare cu ce păsări are pe creier şi câte mătănii are chef să îşi facă pentru izbăvirea psihicului spiritual. Cum cei din religia islamică au avut această reacţie, cu toate că nu pun semnul egal între musulmani, islamişti şi terorişti, zilele astea s-a nimerit ca acei terorişti să fie asociaţi şi cu religia în cauză. La fel cum şi cei sucombaţi prin deces de la acea publicaţie se jucau la fel de bine cu pionul principal în tot spectacolul religios de la respectiva comunitate. Dacă erau caricaturişti musulmani şi făceau mişto de altă religie, cred că am fi avut reacţii similare. Poate nu la fel de vehemente, prin crime şi lichidări de terorişti, dar mai mult ca sigur, că cineva se sesiza şi exploda balonul de săpun.

Să recapitulăm. Au murit, au fost omorâţi, au fost lichidaţi. Primii făceau mişto, cu bun gust sau nu, voit sau nu, vinovaţii de crimă nu au gustat miştoul şi au zis să le arate ce bancuri seci au armele lor. A explodat evenimentul, s-a ajuns la alte luări de ostatici şi tensiuni pe această temă, până când s-a stabilit o soluţie simplă, deloc recomandată într-o lume logică. Pe sistemul, la fiecare 12 oameni morţi, lichidăm teroriştii fără proces, evenimentele din Franţa ne-au arătat pe unde duce logica şi lipsa ei. Nu încep să judec poliţia şi lipsa ei de reacţie promptă la cele întâmplate. Nu judec jurnaliştii, şi-au primit doza de celebritate acum, mai mult ca niciodată. Nu judec nici teroriştii, că nu are rost. Mâine sau peste o lună mă trezesc iar cu alţi oameni ofuscaţi. Dacă v-a căzut greu acest text, vă rog luaţi câte-o carte religioasă, ori Biblia, dacă sunteţi creştini, ori Coranul dacă nu sunteţi creştini şi începeţi să citiţi. După ce aflaţi că miştoul se pedepseşte printr-o crimă şi că libertatea înseamnă că supărarea ta poate fi reprodusă printr-o viaţă în minus, căutaţi-mă şi lăsaţi-vă de religie. E mai simplu să studiaţi logica de liceu. Dacă eu sunt bun cu tine, atunci tu eşti bun cu mine. Dacă eu nu te insult, nici tu nu mă omori cu sânge rece. Şi dacă religia te roagă să te răzbuni, cauta altă religie. Simplu ca bună ziua.

Anunțuri

Un gând despre &8222;Text cu 0 calorii&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s