Mărturisiri de vineri.


Ziua a început pe când era deja mijlocul nopţii. Mereu când am de pregătit o călătorie, fie ea de o zi, de o săptămână, de o lună, de tot, tot am de bibilit cu o seară înainte. Nu am atâta timp pentru o călătorie cât am în seara de dinainte. Şi pe lângă bagajul făcut, pe lângă obligaţiile pe care mi le-am asumat, am stat să îmi organizez şi muzica. Nimic important, doar ceva ce voiam să fac şi fix în seara când ar fi trebuit să dorm mai devreme, că m-aş fi trezit când niciun cocos n-ar fi îndrăznit să mârâie a dimineaţa, am stat şi am ordonat şi am transformat din ceva în cu totul altceva mai organizat colecţia mea de muzică. E vastă, e diversă, e peste tot şi voiam o parte să fie şi pe iPod, să am ce ascultă pe drum, pe drumuri, în drum spre, la revenire, la plecare. Şi pe lângă minuţiozitatea organizării muzicale, am avut parte de un periplu la fel de muzical. Dar asta este scriitura pentru finalul călătoriei mele. Ideea era că gândul meu a fost captat de muzică, somnul meu a fost ţinut prizonier benevol de o fiinţă dragă şi intenţia mea de a dormi s-a lăsat greu convinsă şi la fel de uşor s-a lăsat înduplecata atunci când eram beat de somn pe microbuz.

La ora 4 dimineaţa, după 90 de minute de somn intensiv, extensiv, persuasiv şi agresiv, am luat cel mai copios mic dejun posibil, să ştiu că mă ţine până când s-ar fi terminat afacerile mele capitale. După o jumătate de ceas, eram deja împachetat, îmbrăcat, încălţat, pregătit şi gata de aterizare de la etajul 8 la parterul taxiului aşteptând clientul izbăvitor de somn. După o sclipire de volan şi o amăgire a legilor rutiere, taxiul era într-o clipită la autogara. Pe scaun încep să îmi planific somnul. Doar că altcineva avea alte planuri cu mine. Voi să îi ziceţi soarta, eu îi zic “awwww”. Aşa exclam şi aşa se identifica momentul în timp şi spaţiu când o fiinţă poate fi atât de drăguţă şi atât de adorabilă, încât nu rămâne să zici decât “awwww”. E cuvânt patentat, e marca înregistrată şi în afară de ea, nimeni nu o mai zice atât de frumos. De altfel, dacă ar zice altcineva asta, aş simţi că sunt furat de sentimente foarte personale. Până dă să plece domnul şofer, mai matinal ca mine, mult mai treaz din fire, gropiţele din glasul ei mi-au bucurat dimineaţa. Deşi sunt miop, ea era chioară de somn. A îndurat atâta nesomn, atâta plictiseală, atâta învăţat doar ca să stea de gardă în pijamale cu desenele copilăriei. Şi ca să mă însoţească în drumul meu spre capitală.

Somnul face ravagii în lat. Bate 5:30 şi gropitele se cufundă în lumea viselor. Eu mă cufund în lumea literară. Încep a scrie epitafe, elogii, elucubraţii şi epigrame sentimentale. Timpul trece, mai scriu un gând. Somnul tot persista. Am tresărit din lumea celor care privesc dimineaţă cu ochii larg deschişi spre lumea celor care adoră dimineaţă pentru că pot dormi până târziu. Se face 8. Bucureştiul zice bună dimineaţa. Eu doar îi dau play. Am de ajuns din punctul A în punctul B. Detaliile dintre două puncte fac că drumul să fie parcurs în linie dreaptă. Nu mă foiesc, nu mă rotesc în jurul cozii. Metrou, schimbare de magistrala, autobuz, staţie, parc, acasă. Acasă dau peste minunea în versiunea 1.11.361. În curând, va primi un update la versiunea 2.0, multă aşteptată versiune, de fapt cred că întreg motivul pentru care am jurnal de călătorie este să mă asigur că acel upgrade va fi delicios, plin de zâmbete şi veselie. Altă motivaţie nu aş avea să aştept un upgrade al unei minuni deja minunate şi adorabile.

Ne rotim, ne învârtim, şi în oraş cu toţi ieşim. Zâmbetul de fix sub un metru şi creatoarea de zâmbete într-o parte, eu călător de vise în partea în care ar trebui să îmi hotărăsc viitorul. Un interviu, scurt, cuprinzător. Voi fi sunat să ştiu dacă a meritat să stau 10 minute pe scaun să îmi povestesc viaţă şi să ştiu ce am de făcut pentru o provocare. Fiind mărturisire de vineri, rămân la ideea că a meritat. Spovedania dominicala va decide cât de meritoriu a fost prezenţa mea în acel context. Interviul cu numărul doi era un examen. Pe care l-am făcut, pe care nu l-am luat. Dar nu mi-am refuzat ocazia să mă testez, să ştiu unde am de reparat, unde am de îmbunătăţit. Din două interviuri, am un singur drum în minte. Să ajung înapoi spre casă. Am o afacere de terminat. Somnul meu trebuie hrănit cu două, poate trei ore de odihnă. Ca să ştiu o treabă. Foamea nu cerea mare lucru. Doar o porţie de “hrăneşte-mă”. A primit-o destul de târziu, dar atât de bine a primit-o, că nu mai îndrăzneşte până dimineaţă să mai zică “mi-e foame”. Cel mult va sechestra un pahar cu apă toată noaptea.

Sunt în miezul nopţii, somnul mă mituieşte la fiecare cuvânt înşirat pe ecran. Toate-s bune. Sunt într-un loc unde am parte de linişte. Am zâmbete copilăreşti, am amintiri haiduceşti, am un suflet care încearcă să bată în contra-timp. Doar timpul petrecut aici îmi va povesti la final cât de mult a contat să îmi iau gândul de la plictiseală şi să mă arunc cu inima înainte în a face o bucurie din tot sufletul. Şi vorbim de suflete, toate sufletele care au luat parte la ziua de astăzi sunt pe punctul de a dormi, dorm neîntoarse sau caută somnul, eu în speţă fiind căutător de pat şi perna. Doar să descânt ultimele păcate cotidiene. Cu un pui la cuptor îmbrăcat în cartofi moi şi asezonaţi cu iscusinţă culinară am terminat ziua. Foamea a fost dată gata, oboseala şi-a retras toate ocarele iar lauda bucătarului a fost meritata cu prisosinţă. Acum, înainte să termin, vreau să mulţumesc trupului meu că nu a făcut nazuri sub obârşia oboselii, sub nazurile unui mic dejun pentru toată ziua sau că n-a îndrăznit să răcească într-o vreme cu soare care adia ca un taifun. Vineri a fost bogată. În vorbe, în fapte, în emoţii, în mărturisiri. Sper ca somnul să fie bogat în ore de odihnă şi vise care prind realitatea de picioare. Noapte bună călător de ocazie festivă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s