Povestire. Episodul 25.


Bine v-am găsit sănătoşi. Bine v-am găsit dragi nuntaşi. Bine v-am găsit dragi cititori. E zarvă mare la noi în curte aici, e nuntă mare. Se cunună fata şi băiatul, cei mai frumoşi din sat, cei mai frumoşi din ziua cu pricina. Se cunună ochii verzi cu mintea brici. Se cunună Moldova cu Muntenia, se cunună pe viaţă. Avem de toate la nuntă. Musafiri, oaspeţi, invitaţi, oameni veniţi doar să se uite, să se bucure, să danseze. Avem de toate pentru fiecare: ţuică, vin, bere, apă minerală. Avem de toate pentru toţi: soare, spaţiu de dansat, mâncare bună, băutura multă, tineret şi bătrânet, tradiţii şi modernisme pentru anul 1986. Avem de toate de povestit pentru voi. În primul rând, să o luăm din locul în care mă simt eu comfortabil, din bucătărie. Acolo sunt cei mai mari maeştrii bucătari pe care îi poţi găsi prin curtea unui om. Sunte femeile gospodine care gătesc la orice eveniment cu sute de oameni. Că e nuntă, că e botez, că e parastas sau pomenire, mâncarea lor depăşeşte orice restaurant.

Nunta mare din sat adună vecinii, rudele, neamurile, fraţii, verişorii, unchii, mătuşele, nepoţii şi nepoatele, colegii de la muncă, de prin şcoală, de la discotecă din sat. Practic, oricine care e dornic să danseze şi să dea un dar pentru bucuria lor, e binevenit. Nunta mare din sat adună cei mai falnici lăutari. În fond, cântă pentru un mire frumos, o mireasă aleasă, un alai plin de mălai, o zi specială, numa’ bună de povestit. Şi în timp ce povestesc, lumea mă ia la dans, scriu şi dansez, o sinergie a simţurilor. Nu mă însor prea curând, dar mă cunun cu voia bună. Văd soacrele, ambele fericite, gătite şi mustind a mândrie de mamă. Văd şi socrii, aghezmuiti câte puţin, roşiori în obrăjori că se cunună ai lor feciori. Şi ui’ cum se începe sârba, toată povestea începe să o ia uşor spre ritmuri dansante. Miresica încă e la gătit, mirele e la bărbierit. Curtea se umple încet încet, pe ritmul muzicii. Vine câte unul, ba cu trenu’, ba cu ocazia, ba cu pofta, ba cu voia bună, dar vine şi se face comod. Nu ştie pe nimeni şi parcă îi ştie pe toţi. Or’ să fie rude dacă sunt neamuri, or să fie prieteni dacă sunt doar cunoştinţe.

În timp ce mâncarea se face, muzica te face mai vesel. Băutura se face că dispare, invitaţii se fac că se încălzesc şi îşi fac curaj pentru o noapte de dans. Au de îndurat slujba religioasă, mersul înapoi spre casă, au de îndurat ore întregi de veselie, au nevoie de toată încurajarea spirtoasă de care pot dispune. Pentru unii mai curaţi, curge apa şi cu sifonul într-o veselie. Un suc dubios, nişte compot de vişine fără prea mult alcool. Eu, fiind la volanul maşinii de scris, nu îmi permit prea multe grade militare îmbibate în corpul meu. Pentru asta, vreau să termin textul, să pot lua de gât o sticlă, până nu mă pune ea în cap. Dragii mei, mâine terminăm şi nunta şi poate ne pregătim de un botez, să o ţinem într-o veselie, tot e cald şi frumos.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s