Eris cea mică.


O fiinţă mică, simpatică, drăguţă, adorabilă, îmbrățișabilă, iubibilă, sărutabilă, mângaiabilă. Aşa era Eris. Doar că o vedeam ca un om fără scăpare. Vedeam în ea toate calităţile posibile şi imposibile, doar ca să îmi hrănesc pofta de a aparţine cuiva. Eris nu cred că era aşa. Poate că este acum, poate că a fost şi atunci, nu am să ştiu, pentru că din momentul în care o vedeam aşa şi prezentul actual, Eris este doar o fiinţă mică, normală, obişnuită, lipsită de substanţă care nu îmi mai provoacă nici măcar un slab oftat că am fost în stare să îmi placă de ea. Şi totuşi, acest lucru chiar s-a întâmplat. Într-o primăvară stearpă, lipsită de vlagă, muncită pe câmpul plini de buruieni, am dat de ea. Nu mă mirasem să dau de ea, oricum o văzusem, trecea pe lângă mine, dar la cât de mică era, putea să treacă de fiecare dată şi cu un mare semn roşu deasupra ei, că n-aş fi observat-o.

S-au aliniat planetele, s-au împărţit speranţele, s-au dezlegat poftele mele de viaţă şi Eris căpăta sens. Timid, romantic, cu marile aşteptări bătând prin capul meu, i-am trimis un porumbel călător să o invit la o vizionare de film urmată de o plimbare până la reşedinţa ei sau în vecinătatea acelei reşedinţe, dacă simţea că nu merit să am habar de locul unde stă. Filmul a fost drăguţ, romantismul a fost de bun simţ, nici prea savuros, nici prea arţăgos, umorul şi zâmbetele au fost împărţite cu bună credință şi Eris dădea semne că prinde viaţă în ochii mei. Dintr-o fiinţă mică, mititică, pitică şi neînsemnată, devenea ghemotocul de femeie pe care mi-l doream să îl iau în braţe. Cel puţin, asta am crezut, asta voiam să cred, cu asta m-am hrănit un sfert de primăvară. O făceam pe cavalerul, o făceam pe galantul, o făceam pe dracul în patru şi Eris dovedea că merită atenţia mea.

Era discutabilă, era sociabilă, era conversabilă, era abilă să vorbească multe şi mărunte cu mine, ore deşirate şi zile deochiate. Asta făcea ca simbolul din faţa mea, numit Eris, fiinţa cea mică, să capete valenţe importante. Aveam moire în jurul meu, în jurul ei zburdau nimfe, la fel de dragi, la fel de adorabile. Fiecare act al meu era pentru propăşirea poftei de viaţă şi de prelungire a zâmbetului stors din Eris. Dar nu era destul. Eris căuta sihăstria. Căuta un munte de bărbat. În fond era un ghemotoc de fată. Şi cum timpul nu iartă pe nimeni, mai ales când nu apuci să greşeşti cu nimic, Eris s-a hotărât să ia o sabie şi să taie nodul gordian. M-a lăsat liber, m-a aruncat de pe munte fix în Tartar. Şi cu fiecare metru străbătut în gol, Eris devenea şi mai mică, şi mai neînsemnată. N-a fost haos în mintea mea, ci pur şi simplu era un abis total, lipsit de argumente. Căutam minunăţia în ceva ce nu avea potenţial, căutam febleţea în ceva care era perfect banal, căutam femeia într-o fată care încă îşi dorea copilăria. Eris m-a ajutat, nu m-a învrăjbit, cum zice legenda despre această zeiţă, nu m-a blestemat, nu m-a certat, nu m-a ars pe rug. Doar mi-a refuzat dreptul să îmi placă de ea aşa cum mi-aş fi dorit.

După ani trecuţi, după alte zeiţe întâlnite, după alte moire consultate, o văd pe Eris, în nimicnicia ei, fericită în normalitatea ei perfect acceptată, o văd împlinită alături de titanul ei perfect normal. Şi înţelegeam de ce ocara ei, cântată veşnic în ceafa mea, că merit ceva mai bun, avea sens. Nu meritam un om mic, un om cu ambiţii mici, un om cu vise mici. Eris a făcut ca haosul pe care mi-l doream să fie doar ordinea pe care o căutam. M-a făcut să înţeleg că nebunia mea, acceptată şi deloc refuzată, are un scop şi zeiţa care va încerca să mă subjuge, trebuie să fie capabilă să accepte lipsa normalităţii ca pe ceva normal. Obişnuinţa de a fi diferit să fie o cutumă zilnică, precum ordinea eternă regăsită într-un haos. Eris cea mică, m-a ajutat să gândesc lucruri mari. Normalul pe care l-a îmbrăţişat în fiecare zi m-a împins spre nebunia de care mă bucur în fiecare moment.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s