Distorsiuni


Te văd precum o melodie cântată unui bebeluş,

Te aud precum mireasma unui trandafir cules dimineaţa,

Te simt asemenea unui cer albastru plin cu stele,

Gust din tine savurând fiecare notă armonioasă ce o răzbaţi din tine.

Mă încălzesc cu spinii unui tort făcut cu drag,

Învăţ din culorile pictate pe un portativ din rouă.

Construiesc un castel din lacrimi de copil,

Dărâm o lume imaginară

Închinată alergatului printre razele dulci ale ploii de iarnă.

Te văd iar.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s